miercuri, 14 martie 2018

CĂTRE ZÂNA PRIMĂVARĂ

Iubită primăvară, dar bine c-ai venit!
De când te-am așteptat! Natura a-nverzit,
Păsările cântă, copacii înfloresc,
Iar de dragul tău, troiene se topesc.

Noi te primim cu cântec și chiot de copii
Și tot cuprinsul țării te aștepta să vii,
Să îți reverși asupra-i iubitul tău zefir
Și să plutească-n aer parfum de trandafir.

Un ghiocel micuț de sub omăt apare
Și își ivește capul. E-nfrigurat, se pare!
Se uită-n sus la raza de soare ce-i zâmbește,
Iar floarea cea firavă pe dată se-ncălzește.

Albinele-adormite după tine tânjeau;
De-atâta somn de iarnă, deja nu mai puteau.
Doreau să iasă-afară, să strige-n gura mare,
Să fie fericite că vor putea să zboare.

Și Moș Martin, săracul, ieșind iar din bârlog,
Se-nghesuia-n pădure, voia să-și facă loc
Printre-animalele-ajunse-n faptul serii
Ce admirau de-o vreme venirea primăverii.

O, Zână Primăvară, noi te rugăm cu drag
Să fii la fel de bună, să stai pe-acest meleag!
Întreaga suflare își cântă bucuria:
Primăvara și-a-nceput la noi călătoria!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu