joi, 22 noiembrie 2018

SERBARE TRADIȚIONALĂ DE CRĂCIUN


Conținutul serbării a fost conceput ca un duet al grupelor mare și mijlocie.

Bine-ați venit la serbare!
Să vă facem o urare.
Cei din grupa mijlocie                  
Vor să fac-o bucurie.
Astăzi, în prag de Crăciun,
Obiceiuri din străbuni
V-arătăm. Cântăm, jucăm
Și cu drag vă colindăm.

(se aude o bătaie în ușă)

Ce se-aude? Cine bate
Chiar în prag de sărbători?            
Le dăm câteva bucate,
Poate sunt colindători.

(intră grupa mare cântând ”Bună dimineața la Moș Ajun”, iar grupa mijlocie împarte nuci, mere și covrigi colindătorilor)

Aho, aho, copii și frați,
Lângă noi v-alăturați.
Pe la voi noi am venit
Și-acum ne-am reunit.                   
Tare-ar vrea și grupa mare
Să vă facă o urare.
Sună clopoțeii, sună,
Hai să urăm împreună!

Am pornit a colinda
Pe la case a ura
De belșug și sănătate,
Bucurii nenumărate.                     
Iarna deja a sosit
Și din case ne-a urnit,
Căci zăpada albioara
Se așterne-n toată țara.

Ne-alergăm, ne bulgărim,
Prin zăpadă toți sărim.
Bucuria noastră-i mare,
Râdem fără încetare.                     
Dar Crăciunul este-aproape,
Noi, de la oraș și sate,
Colindăm în sus și-n jos
Și îl vestim pe Hristos.

(”Astăzi S-a născut Hristos”)

Brăduleț împodobit
Cu beteală și steluțe,
Multe globuri de argint
Și cu mii de luminițe,                     
Tare mult te-am așteptat
Ca sub tine să găsim
Darul ce l-am meritat
Și de-un an noi îl dorim.

Te-am împodobit cu drag,
Toți în jurul tău cântând
Și-admirându-te din prag,
Noi, copiii-așa zicând:                     
”O, brad frumos, cetina ta
Nicicând nu se-ofilește,
Pe toți ne-ndeamnă-a colinda
Și ne înveselește”.

Cu toții suntem fericiți
Că minunat mai ninge.
Copii, cu toți-acum veniți
Zăpada a atinge!                             
Să facem bulgări, să cântăm,
Să scoatem săniuța,
Plecăm acum să colindăm
Și să umplem punguța.

Anul repede-a trecut,
Sărbătorile-așteptăm.
Între timp, am mai crescut,
Cadouri noi merităm.                      
Dar mai mare-i fericirea
Că e vremea să urăm.
Să vină din cer mărirea,
Cu toți să ne bucurăm!

(”Deck the Halls”)

Să ne bucurăm cu toții
De sărbătorile ce vin.
Părinții, bunicii, nepoții,
Aroma iernii s-o simțim.               
Crăciunul e familie,
Unde toți se iubesc
Și cu-această ocazie,
De-anii trecuți îmi amintesc.

Mama, cu bucate-alese,
Ne-mbia la degustat.
Cozonacii îi scosese
Din cuptor și ne-a tăiat                    
O felie caldă, mare,
Rumenă și mirosea
În casă a sărbătoare,
N-așteptam, nu se răcea.

Iară tata pregătea
Casa pentru sărbătoare,
În brăduț a pus o stea
Cu noi, micile-ajutoare.                 
De-aici încă nu plecăm,
Suntem veseli și spontani,
”Crăciun fericit” urăm
Și un sincer ”La mulți ani!”

(”We wish you a Merry Christmas”)

E sărbătoare și e joc,
Răsună clopoțeii
Să fim cu toții la un loc.                 
Bunicii, nepoțeii,
Priviți în sus ce strălucește,
O stea pe cer apare,
Ea o lumină răspândește
Dincolo de hotare.

Ea ne anunță că din nou
Copilul Sfânt se naște,
A apărut ca un cadou
Și lumea o renaște.                      
Călăuziți suntem de stea
Ce an de an răsare.
Noi o așteptăm să stea
Și iarna viitoare.

(”Steaua sus răsare”)

Veselie și colinde
Și zâmbete uriașe.
Sărbătoarea se întinde
Peste sate și orașe.                       
Noi, în straie populare,
Vă aducem voia bună.
Nu e loc de supărare
Când ne strângem împreună.

Amintirea de azi fie
Un prilej de bucurie
C-au venit colindători
Noaptea pe la cântători                   
Să ureze tuturor
Să aveți în case spor,
Să fiți tare fericiți,
Să trăiți, să înfloriți!

Locu`-n care-am colindat
Fie binecuvântat.
Să aveți parte de bine
Și în anul care vine.                         
De urat, am mai ura
Pentru a vă bucura.
Vă lăsăm! Mi-am amintit!
Un dans noi am pregătit!

(dans grupa mare)

(colindă grupa mijlocie ”Domn, Domn să-nălțăm”, în timp ce grupa mare împarte mere, nuci și covrigi colindătorilor)

Atmosfera de azi este
Magică, de poveste.
Crăciunul sărbătorim,
Spor în case vă dorim,                  
Pace-n suflet, sănătate
Și belșug s-aveți în toate.
Tot e-o zi de sărbătoare:
Să facem o horă mare!

(dans grupa mijlocie)


joi, 19 aprilie 2018

MAIMUȚA NĂZDRĂVANĂ

Maimuțica năzdrăvană
La picior are o rană.
Printre copaci s-a jucat,
A fugit, s-a-mpiedicat.

Mama i-a tot spus mereu
Să n-alerge. Aoleu!
Maimuțica tare plânge,
La genunchi îi curge sânge.

Mama pansament i-a pus,
Apoi la medic s-au dus,
Rana iute-a vindecat.
Maimuța s-a bucurat.

După ce s-a întâmplat,
Ea nu a mai alergat
În copaci. Și-a ascultat,
Regulile-a respectat.

luni, 16 aprilie 2018

ANIMALELE DOMESTICE

Animale de la fermă
Sau lângă om trainice,
Herghelie, cârd sau turmă,
Se numesc domestice.

Cățelul cel bucuros
Toată ziua-ar roade-un os.
Stăpânul de-l îngrijește,
Pe om câinele-l păzește
Și mereu îi dă de veste.
Cel mai bun prieten este!

Pisicuța se alintă,
Peste tot este atentă.
Șoricelul de-l zărește,
Pitită îl urmărește,
Se joacă și îl înhață.
Vai! Ce pisică glumeață!

Vaca la pășune merge,
Iarba proaspătă-și alege.
Apoi, bunica ne-aduce
Să bem laptele cel dulce.
Din laptele vacii face
Brânză. Tare mult ne place!

Calul, animal puternic,
De plimbare este dornic.
Cu bunicul merg prin sat
În căruță, la arat.
Calul face brazdele
Și ară ogoarele.

Oile și caprele
Tare iubesc soarele,
Vara ele stau la stână.
Oile au multă lână,
Iarna să ne îmbrăcăm.
Lapte bem, brânză mâncăm.

Purcelul stă în coteț,
Mănâncă porumb, nutreț.
Tot mereu se murdărește
Și-ntruna se bălăcește.
Îi e foame, e grăsun,
Stă la masa de Crăciun.

Păsările din ogradă
Vor să dea iama-n livadă.
Rațe, curci, găini și gâște,
Nu vor să facă liniște
Decât când afară plouă.
Au noroc că se mai ouă!

Aceste-animale, să știi,
Ne aduc multe foloase,
Iar când la bunici mai vii,
Să ai amintiri frumoase!

marți, 3 aprilie 2018

AMINTIRI DE PAȘTE

Toată lumea-i bucuroasă
Astăzi. Iar cu mic, cu mare
Să ieșim cu toți din casă.
Este-o mare sărbătoare.

Când eram copii la mama,
Sărbătorile erau
Diferite. Și bag seama
Că alte lucruri contau.

Atunci, în copilărie,
Iepurașu`-l așteptam
Și săream de bucurie
Când cadouri noi găseam.

Mama, cu bucate-alese,
Ne-mbia la degustat.
Cozonacii îi scosese
Din cuptor și ne-a tăiat

O felie caldă, mare,
Rumenă și mirosea
În casă a sărbătoare.
N-așteptam, nu se răcea.

Tata, prin gospodărie,
Mielul îl tot pregătea
Ca să-l pună-n farfurie
Mama, după ce-l gătea.

Ouăle, la loc de cinste,
Așteptau să le-nroșim.
Stăteau în spații înguste,
Ne rugam să nu greșim,

Să nu spargem unul, două.
Tot mama ne ajuta
Și la înroșit de ouă.
Toată treaba o făcea.

Acum, de Paște, îmi doresc
Să fiu la-ai mei acasă,
Să stau cu ei, să-mi amintesc.
Ce dor îmi e de casă!

duminică, 1 aprilie 2018

ALBINA

În grădina casei mele
Cea plină de floricele,
Apăru ca o străină
Zumzăind mica albină.

Ea zboară din floare-n floare
Și-ncearcă din fiecare
Polenul. În stup îl duce
Pentru mierea cea mai dulce.

Apoi surorile-și cheamă,
Vin cu toate fără teamă.
Florile le iau la rând,
Vesele le văd zburând.

Zi de zi din greu muncește
Și de stup se îngrijește.
E-o ființă harnică,
Puternică, darnică:

Miere pentru om ea face.
Dacă nu-i lăsată-n pace,
Dintr-odată vine, pac!,
Și înțeapă cu-al său ac.

miercuri, 28 martie 2018

NU LĂSA PE MÂINE CE POȚI FACE AZI

     Petrică era un băiețel în clasa a patra cam leneș și neascultător. Era mofturos în fiecare dimineață atunci când mama îl trezea ca să se pregătească pentru școală:
     -Mai lasă-mă cinci minute, mamă!
     -Vei întârzia la școală, Petrică, și îi vei deranja din nou pe colegii tăi.
     -Atunci nu voi lua micul dejun, mormăi băiatul.
     -Ar trebui să mănânci de dimineață ca să te poți concentra la ore.
     -Atunci voi mânca, dar nu mă voi spăla pe dinți, își încercă Petrică norocul.
     -Băiatul mamei, grăbește-te și fă tot ceea ce trebuie, așa cum te-am învățat!
     Petrică se ridică greoi din pat și se pregătește de școală. Mănâncă puțin, se spală pe dinți în grabă, se îmbracă repede, din neatenție își încalță șosetele pe dos, pleacă nepieptănat și cu urme de pastă de dinți în jurul gurii.
     Pe drum, se întâlnește cu colega sa de bancă, Diana.
     -Iar ți-a fost lene să te speli la gură, Petrică? Și ce e cu părul tău ciufulit? S-au bătut cocoșii în capul tău de dimineață? îl întrebă Diana cu mustrare pe băiat.
     Diana era o fetiță tare silitoare și ascultătoare și încerca să îi ofere povețe lui Petrică de câte ori avea ocazia și chiar avea grijă de el.
     -De îndată ce ajungem la școală, să îți speli fața și să îți aranjezi părul, altfel colegii noștri iar vor râde de tine și nu cred că îți dorești asta.
     -Biiiiine, o să merg! spuse spășit Petrică.
     -Ai început să lucrezi la proiectul pentru săptămâna viitoare? întrebă Diana.
     -Care proiect?
    -Nu-mi spune că iar n-ai fost atent la doamna învățătoare. Proiectul acela la care participă toți elevii școlii, în care trebuie să povestim o carte pe care am citit-o și să adăugăm câteva desene făcute de noi pe baza cărții. Vom primi premii și trebuie să îl predăm doamnei învățătoare lunea viitoare.
     -Mai e timp, nu mă grăbesc. Mai e o săptămână, spuse liniștit Petrică.
    -Eu cred că ar trebui să începi să lucrezi. Timpul trece și nu m-aș mira să lași pentru sfârșitul săptămânii. Să știi, premiul cel mare este mașina pe care ți-o dorești.
     Petrică își dorea tare mult o mașină cu telecomandă pe care o văzuse la vărul lui și pe care părinții i-au promis că o vor cumpăra atunci când va fi mai ascultător și mai atent la școală. Băiatul, însă, nu-și schimbase comportamentul, crezând că o va dobândi la un moment dat.
     Zilele treceau, iar vorbele Dianei începeau să se adeverească. Băiatul ajungea acasă, se uita la televizor, își făcea în grabă temele și se juca până când se înnopta și era timpul să doarmă.
     În sâmbăta dinaintea predării proiectului, Petrică voia să înceapă să lucreze pentru a câștiga mult râvnitul premiu. Deodată, cineva bate la ușă. Erau câțiva prieteni mai mari care îl chemau la joacă în curtea din spatele blocului. Petrică nu putea rata un meci de fotbal într-o zi atât de frumoasă.
     Se întoarse de la joacă tocmai seara, obosit, murdar și înfometat.
     -Petrică, mergi și spală-te pe mâini și pe față, apoi vii să mănânci. Mâncarea este caldă.
     -Nu vin, mamă. Sunt foarte obosit. Voi mânca un colț de pâine și mă voi culca.
     -Petrică, trebuie să faci baie. Ești murdar din cap până în picioare.
     -Voi face baie mâine, mamă. Acum mi-e prea lene.
     -Nu lăsa pe mâine ce poți face azi, Petrică! Se pot întâmpla alte lucruri.
     Într-un final, băiatul a cedat la insistențele mamei și a făcut rapid baie.
     A doua zi, duminică, familia lui Petrică a avut musafiri. Cei doi veri ai băiatului au venit în vizită împreună cu părinții lor. Petrică a fost atât de entuziasmat să le arate celor doi jucăriile și să se joace cu ele, încât nu i-a mai păsat de proiectul pe care ar fi trebuit să îl predea. Musafirii au plecat seara târziu, iar Petrică nu a avut timp decât să facă baie și să se bage în pat.
     Luni, în ziua predării proiectului, băiatul ajunge la școală. Toți colegii săi îi dau doamnei învățătoare dosarul cu proiectul, numai Petrică nu.
     -Unde e proiectul tău? îl întreabă Diana.
     -L-am uitat acasă, minte băiatul.
     -Ce carte ai povestit?
     -Ă, ă, ă, se bâlbâie Petrică. Am uitat.
     Diana se uită lung la el, apoi își întoarce privirea.
     A doua zi, se anunță câștigătorii. Toți participanții primesc câte un puzzle, iar locul I la băieți a fost câștigat de un coleg de clasă de-al lui Petrică. Văzând mașina cu telecomandă primită de colegul său, lui Petrică îi pare foarte rău că nu a reușit să lucreze la proiect și își amintește de vorbele mamei sale: ”Nu lăsa pe mâine ce poți face azi” și înțelege că doar cu trudă poți obține ceea ce îți dorești.
     Din acea zi, Petrică este un copil ascultător și harnic, iar, după câtva timp, a primit mașina cu telecomandă de la părinți, care și-au respectat promisiunea. Petrică este acum un copil exemplar care își face temele la timp și ascultă de părinți și de doamna învățătoare.

luni, 26 martie 2018

TATA - MUNTE DE IUBIRE

Tata-i stâlp, e-o stâncă tare
Prin postură și purtare,
E un munte de putere;
Împlinește orice vrere.

Are un suflet sensibil
Fără să fie vizibil.
Cu iubire îl privește
Pe copilul său cum crește.

De e trist, înfrigurat,
De probleme-mpovărat,
Copilașii de-i zâmbesc,
Ochii tatălui lucesc.

Știi, tata mereu te iartă
Chiar de uneori te ceartă.
Să-l asculți și ia povață
De la cel trecut prin viață.

Îl aștepți să vină-acasă
Să stingi dorul ce-l apasă.
Îl aștepți mereu în prag
Cu iubire și cu drag.

El muncește și se zbate
Și să mute munții poate.
Truda multă îl îndoaie,
Grijile îl încovoaie.

Călător de-i fi în lume,
Să-l faci mândru de-al său nume
Și chiar de îmbătrânește
Să știi că tot te iubește.

Acum tata stă în prag
Cu iubire și cu drag.
Te-așteaptă să vii acasă
Să stingi dorul ce-l apasă.